Libertatea financiara - mit sau realitate?

Când am auzit prima dată expresia „libertate financiară”, cu mulți ani în urmă, mi s-a părut ceva aproape SF.

Genul acela de viață în care nu mai depinzi de salariu, îți organizezi timpul cum vrei și banii continuă să vină chiar dacă tu nu ești la birou.

Frumos. Dar pentru alții.

Cred că mulți dintre noi avem reacția asta.

Mai ales când libertatea financiară vine la pachet, în online, cu imagini cu oameni care se pensionează la 30 și ceva de ani, călătoresc prin lume și par că au descoperit o formulă pe care restul n-am primit-o.

Numai că discuția cu Valentin Nedelcu m-a dus într-o cu totul altă direcție.

La un moment dat, Valentin dă un exemplu foarte simplu despre ce înseamnă libertatea pentru el: să poată suna un prieten într-o zi de marți și să meargă la ora două la o cafea. 

Fără să-și ia concediu. 

Fără să se uite la ceas pentru că trebuie să se întoarcă la birou.

Și mi-a plăcut mult exemplul ăsta.

Pentru că, dintr-odată, libertatea financiară nu mai suna ca un concept mare și îndepărtat. Avea forma unei după-amiezi obișnuite în care timpul tău chiar este al tău.

Valentin Nedelcu este investitor, trainer, consultant și fondatorul Știința Banilor și al grupului „Știința Banilor – Educație Financiara”, una dintre cele mai mari comunități online din România pentru oamenii interesați de educație financiara și independență financiară.

Îl cunosc de mulți ani și l-am auzit vorbind de foarte multe ori despre bursă, ETF-uri, investitii și bani.

De data asta am vrut să mergem puțin mai departe de cifre.

M-a interesat omul care a trecut prin procesul ăsta. 

Ce a trebuit să schimbe la el, cât a muncit, la ce a renunțat pentru o perioadă și, mai ales, ce a descoperit după ce a ajuns acolo unde își propusese.

Pentru că Valentin spune ceva ce merită ținut minte: rezultatele apar, de multe ori, dincolo de punctul în care majoritatea renunță. 

Iar el știe cum arată perioada aceea. 

A ajuns la independență financiară în aproximativ șapte ani, timp în care s-a concentrat să câștige mai mult, fără să-și crească în același ritm cheltuielile, și să investească o parte cât mai mare din veniturile sale. 
În articol vei găsi și partea practică: ce înseamnă, concret, să fii independent financiar, cum îți poți calcula suma de care ai avea nevoie și de ce economiile și veniturile pasive sunt două lucruri diferite.

Dar mie mi s-a părut la fel de interesant ce vine după calcule.

Cum continui când muncești de doi-trei ani și rezultatele încă nu se văd? 

Ce faci cu toate convingerile pe care le-ai adunat despre bani? 

Cât merită să sacrifici acum pentru mai multă libertate peste câțiva ani? 

Și, poate cea mai personală întrebare dintre toate: ce ai face cu timpul tău dacă banii nu ți-ar mai dicta programul?

Pentru că înainte să calculezi de câți bani ai nevoie pentru libertate financiară, s-ar putea să merite să afli ce înseamnă, pentru tine, să fii liber.

Ce înseamnă independența financiară și cum îți poate schimba viața

Dacă ar fi să o definim tehnic, independența financiară înseamnă să ajungi la un nivel al veniturilor pasive care îți acoperă costurile de viață. 

Aceste venituri pot veni, de exemplu, din chirii, dividende sau dobânzi.

Dar mie îmi place mai mult termenul de libertate financiară, pentru că spune mai bine ce poți construi, de fapt, cu acești bani: libertatea de a-ți organiza viața în jurul lucrurilor care contează pentru tine.

Poate vrei să călătorești mai mult. Poate vrei să petreci mai mult timp cu familia. Sau poate vrei să continui să lucrezi, dar două-trei ore pe zi, într-un business, un job part-time sau într-un proiect care îți place, fără presiunea că acel venit trebuie să-ți plătească toate facturile.

Pentru că a fi liber financiar nu înseamnă neapărat să nu mai muncești niciodată. 

Imaginea aceea în care te pensionezi la 30 de ani și îți petreci restul vieții pe plajă, cu un Mojito în mână, sună bine, dar probabil funcționează doar pentru o vacanță.

Libertatea financiară îți cere și să descoperi cum vrei tu să trăiești.

Pentru mine, de exemplu, nu ar însemna să călătoresc permanent dintr-un loc în altul. Mi s-ar părea obositor. Înseamnă mai degrabă să am zile fără niciun plan, fără întâlniri și fără constrângerea unui program impus.

Și aici apare partea de autocunoaștere. Stilul de viață pe care îl vezi la altcineva pe Facebook sau YouTube s-ar putea să nu ți se potrivească deloc.

Poți privi, așadar, libertatea financiară pe două niveluri:

• veniturile pasive îți susțin standardul actual de viață;
• veniturile pasive îți permit stilul de viață pe care ți-l dorești în viitor.

Ca să știi însă de câți bani ai nevoie, trebuie mai întâi să afli cum ai vrea să arate viața ta dacă banii nu ți-ar mai dicta programul.

Cum calculezi suma de care ai nevoie pentru independenta financiara

Există o formulă general acceptată în comunitatea FIRE – Financial Independence, Retire Early, adică independență financiară și retragere timpurie. 

Ideea este să estimezi valoarea portofoliului de investitii de care ai avea nevoie pentru ca acesta să îți susțină cheltuielile.

Calculul pornește chiar de la stilul tău de viață:

Cheltuielile tale anuale × 25 = valoarea portofoliului necesar pentru independență financiară.

Să luăm un exemplu concret. Dacă ai cheltuieli de 2.000 de euro pe lună, într-un an ajungi la:

2.000 € × 12 luni = 24.000 €

Apoi:

24.000 € × 25 = 600.000 €

Așadar, conform acestei formule, pentru un stil de viață care te costă 2.000 de euro lunar, ai avea nevoie de un portofoliu de aproximativ 600.000 de euro.

Când vorbim despre această sumă, nu înseamnă că trebuie să ai 600.000 de euro într-un cont bancar. 

Vorbim despre valoarea activelor pe care le-ai acumulat și care pot produce venituri: apartamente pentru închiriere, acțiuni care plătesc dividende, ETF-uri, fonduri de investiții și alte tipuri de active.

Formula îți oferă astfel un reper concret. 

În loc să te gândești la independența financiară ca la acel moment vag în care „vei avea suficienți bani”, poți porni de la două lucruri pe care le poți măsura:

cât te costă viața pe care o ai sau pe care ți-o dorești și ce portofoliu ar putea susține acele cheltuieli.

Cum poți ajunge la independență financiară chiar dacă începi cu puțin

În primul rând, SE POATE să ajungi la independență financiară și dacă începi cu sume mai mici.

Trebuie să te întrebi însă cât timp ești dispus să aloci acestui obiectiv și în ce ritm vrei să ajungi acolo.

Dacă investești constant, chiar și fără venituri foarte mari, timpul poate lucra în favoarea ta. 

De exemplu, dacă economisești și investești lunar 10-20% din venituri în fonduri de investitii sau ETF-uri, fără să intri în zona de trading, poți ajunge la independență financiară în câteva zeci de ani. 

Dacă începi la 20 de ani și îți păstrezi disciplina, poți câștiga 15-20 de ani de libertate înaintea vârstei obișnuite de pensionare.

Poți începe și cu 100 sau 200 de euro. Va dura mai mult decât pentru cineva care investește 2.000-3.000 de euro lunar, dar principiul rămâne același.

Dacă vrei însă să comprimi drumul în șapte, opt sau nouă ani, e nevoie de un alt ritm. 

Eu am ajuns la independență financiară în aproximativ șapte ani, între 30 și 36 de ani. În perioada aceea, strategia mea a fost să:

• îmi cresc accelerat veniturile și să devin foarte bun în domeniul meu;
• îmi cresc standardul de viață mult mai lent decât veniturile;
• investesc cât mai mult din diferență;
• urmăresc averea netă, adică ceea ce păstrez și acumulez, nu doar cât câștig.

În primii ani, portofoliul crește mai ales din economiile pe care le investești. După câțiva ani, încep să conteze tot mai mult și randamentele investițiilor.

Drumul rapid vine însă cu un cost: mai multă muncă, mai puțin timp pentru activitățile care nu sunt prioritare și, pentru o perioadă, mai puțin work-life balance.

Tu alegi ritmul. Poți merge accelerat câțiva ani sau mai așezat timp de 15-25 de ani.

Ce mindset te ajută să ajungi la independenta financiara?

Mindset-ul depinde, înainte de toate, de cât de repede vrei să ajungi la independență financiară. 

Poate pentru tine este suficient să economisești și să investești constant, iar la 60-65 de ani să ai un venit pasiv suplimentar și să nu depinzi doar de pensia de stat. Poți să păstrezi work-life balance-ul de acum și să construiești în ritmul tău.

Dacă însă îți dorești libertate financiară la 40, 45 sau 50 de ani, ritmul va fi diferit. Și aici apare una dintre capcanele pe care le văd mai ales la oamenii tineri: căutarea unei scurtături.

Crypto, trading, Forex, CFD-uri sau ideea aceea genială care ar trebui să schimbe totul peste noapte pot părea soluția, numai că:

Nu există idei geniale, există idei bine implementate.

Oamenii care câștigă serios inclusiv în astfel de domenii muncesc, fac business, au angajați, fac networking și investesc timp în ceea ce construiesc.

Dacă vrei să ajungi mai repede la independență financiară, poate fi mai sănătos să privești șase-șapte ani de muncă susținută în perspectiva unei vieți de aproximativ 80 de ani. 

În acei ani, lucrurile care contează sunt surprinzător de simple: educație, muncă, seriozitate, cinste și autenticitate. Inclusiv obiceiul de a verifica de două ori înainte să trimiți ceva.

Partea dificilă este că rezultatele nu apar imediat.

Într-o profesie sau într-un business, poți munci mult în primii doi-trei ani fără să vezi rezultatul pe care îl așteptai. Exact aici renunță mulți.

Dacă treci însă de perioada aceea și continui încă doi-trei ani, poți ajunge să câștigi mai mult și să avansezi profesional.

Rezultatele se află, de multe ori, exact dincolo de punctul în care majoritatea oamenilor renunță.

Cum îți păstrezi motivația pe drumul spre libertate financiară

Ca să rămâi motivat pe drumul spre libertatea financiara, sunt două lucruri la care merită să te uiți.

Primul ține de activitatea pe care o faci. 

Nu aș porni pe drumul acesta făcând ani la rând ceva ce nu-mi place. 

Dacă profesia ta nu îți place, poți începe un side business pe lângă job sau poți căuta o altă direcție profesională. 

Călătoria este suficient de lungă încât să nu vrei să o transformi într-o perioadă neplăcută. Va presupune mai multă implicare și mai mult efort, dar ideal este să le investești într-o activitate care îți place în cea mai mare parte a timpului.

Al doilea lucru este să-ți găsești acel „de ce” foarte personal.

Ia o foaie și scrie cum ar arăta viața ta ideală dacă ai avea libertatea să-ți organizezi timpul așa cum vrei:

• La ce oră te-ai trezi?
• Cum ți-ai petrece diminețile?
• Cât timp ai vrea să petreci cu copiii?
• Ai vrea să poți pleca în vacanță în noiembrie, fără să ceri voie?
• Ce ai face într-o zi obișnuită dacă programul tău ar depinde de tine?

Pentru mine, unul dintre lucrurile care au contat a fost foarte simplu: să pot suna un prieten într-o zi de marți și să merg la ora două la o cafea, fără să-mi iau concediu și fără să trebuiască să mă întorc la birou.

Aici e un test bun. Dacă viața pe care ai descris-o nu îți trezește nicio emoție, s-ar putea să fi scris ce crezi că ar trebui să-ți dorești sau ce ai văzut la alții.

Motivația care te ține pe termen lung vine din lucrurile foarte personale: acele momente în care ai vrut să faci ceva și n-ai putut pentru că timpul sau banii nu ți-au permis.

Economii vs. venituri pasive: care este diferența

Există o diferență importantă între a avea economii care îți permit să iei o pauză și a avea venituri pasive care îți susțin acea pauză: economiile se consumă, în timp ce veniturile pasive continuă să vină.

Să presupunem că ai bani puși deoparte și decizi să nu lucrezi o lună.

Îți permiți să faci asta, însă știi că în perioada respectivă cheltuiești din economii fără să încasezi. După o vreme apare inevitabil gândul: „Bun, trebuie să mă întorc la muncă și să pun banii la loc.”

Cu veniturile pasive, situația arată diferit. 

Dacă ai, de exemplu, trei apartamente închiriate care îți aduc împreună 1.400 de euro lunar, banii continuă să intre și în luna în care tu alegi să nu lucrezi. 

Te poți întoarce din acea pauză într-o situație financiară asemănătoare sau chiar mai bună decât atunci când ai plecat.

Economisirea rămâne un pas înainte, însă, dacă te oprești aici, mai apare o problemă: inflația scade în timp puterea de cumpărare a banilor tăi. 

Dacă dobânda pe care o primești pentru economii este sub rata inflației, banii pe care îi păstrezi valorează, în termeni de putere de cumpărare, din ce în ce mai puțin.

Prin investiții, perspectiva se schimbă: în loc să ai doar bani puși deoparte din care consumi, începi să construiești active care pot produce la rândul lor bani.

Iar rezultatul se poate vedea foarte concret. Poți fi în vacanță și să primești dividende din investiții, cupoane sau chirii. 

Tu îți folosești timpul așa cum îți dorești, iar activele tale continuă să producă venituri.

Tocmai aici apare și o altă stare de relaxare:

libertatea de a spune mai des „nu” unei munci sau unui proiect doar pentru că ai nevoie de banii respectivi.

Independența financiară, bani și convingerile care te pot ține pe loc

Când ai crescut auzind expresii precum „banii sunt ochiul dracului” sau „banii nu aduc fericirea”, e posibil să apară un conflict interior în momentul în care începi să îți dorești prosperitate sau independență financiară. 

Merită însă să te uiți mai atent la convingerile acestea și la ceea ce spun, de fapt, învățăturile religioase despre bani.

Un exemplu este Pilda talanților. 

În poveste, cei care primesc talanți și îi înmulțesc sunt apreciați, în timp ce omul care își îngroapă talantul și nu face nimic cu el este mustrat. 

Poți privi această pildă și ca pe un îndemn de a folosi și dezvolta ceea ce ai primit: bani, abilități, resurse.

La fel, expresia biblică vorbește despre „iubirea de arginți”, nu despre bani în sine. Diferența contează.

Poți acumula bani cât timp aceștia îți sunt de folos: pentru o viață prosperă, o casă, călătorii, educația copiilor sau libertatea de a-ți folosi timpul așa cum îți dorești. 

Problema apare atunci când acumularea devine scop în sine, iar tu continui să consumi timp, energie și echilibru interior doar pentru a avea mai mult.

‍O întrebare bună pe care să ți-o pui este: „Pentru ce vreau mai mulți bani?”

Dacă răspunsul tău are legătură cu o viață mai bună și cu lucruri care îți sunt de folos, dorința de prosperitate nu trebuie să intre în conflict cu latura spirituală.

Mai există o perspectivă importantă: poți face bani fiind de folos altor oameni. 

Poți avea o clinică, o firmă, poți fi medic, avocat sau antreprenor și să câștigi bine tocmai pentru că ceea ce faci îmbunătățește viața celor din jur.

Poate că acesta este și unul dintre cele mai sănătoase filtre: acumulează cât timp banii îți sunt de folos, fără să faci rău altora și fără să transformi acumularea într-un scop fără sfârșit.

Cum l-a schimbat pe Valentin drumul spre libertate financiara

Pentru mine, motorul a fost de la început dorința foarte puternică de libertate. 

Este valoarea mea principală și, chiar dacă nu mi-am propus neapărat să mă dezvolt personal, drumul spre libertate m-a obligat să o fac.

De fiecare dată când ceva îmi limita libertatea, am încercat să schimb acel lucru. 

Profesional, aveam un job bun și câștigam bine, dar voiam mai multă libertate, așa că am început să construiesc un business în paralel. 

În relațiile care nu funcționau, dorința de a nu rămâne blocat din comoditate m-a făcut să caut soluții, să comunic mai bine sau să plec atunci când era cazul.

În timp, definiția libertății s-a extins. 

Nu voiam doar libertate financiară sau control asupra programului meu, ci și o stare de împăcare și pace, fără să rămân prins în conflicte și situații care mă consumau.

Procesul acesta m-a făcut și mai rezilient. Când îmi construiam businessul, am avut aproape un an în care am lucrat 12-14 ore pe zi și am redus foarte mult ieșirile și interacțiunile sociale. 

După o despărțire, am ales să rămân singur aproape un an și să investesc timpul și energia în ceea ce construiam.

Aici cred că ajută să gândești strategic. 

Nu trebuie să fii top performer toată viața. 

Poți însă să alegi o perioadă în care depui un efort mai mare pentru a prinde tracțiune și a ajunge mai repede acolo unde îți dorești.

Eu am ajuns să-mi pun foarte multe întrebări: 

Oare trebuie să fac lucrurile așa? 

Există și altă variantă? 

Ce pot schimba la mine?

Și poate asta a fost una dintre cele mai mari transformări: fiecare lucru care îmi lua din libertate a devenit un motiv să învăț, să mă adaptez și să mă dezvolt.

Uneori, un sacrificiu temporar, făcut cu un scop, poate merita dacă îți construiește o viață cu mai multă libertate.

Cine e astăzi Valentin ca om după drumul spre libertate financiară

Dacă ar fi să aleg o formulare care mă descrie astăzi, aș spune că sunt un om care învață cum să fie liber, cum să fie împlinit și cum să fie de folos.

Dintre etichetele profesionale, cea în care mă regăsesc cel mai mult este cea de educator financiar. 

Nu mă identific atât de mult cu cea de antreprenor, pentru că ceea ce construiesc eu se apropie mai degrabă de antreprenoriatul minimalist, de acel lifestyle business care îți susține stilul de viață pe care ți-l dorești.

Dincolo de profesie, sunt tată, iubit, prieten și mentor pentru echipa mea. 

Și îmi place că relația aceasta funcționează în ambele sensuri: sunt lucruri pe care le învăț și eu de la oamenii cu care lucrez.

Procesul prin care am trecut m-a învățat să testez, să trag de mine atunci când este nevoie, să observ ce funcționează pentru mine și apoi să dau mai departe ceea ce descopăr. 

Asta fac și prin Știința Banilor, prin articole, postări și comunitatea pe care am construit-o.

Încă învăț să trăiesc frumos și echilibrat. Uneori asta înseamnă să fac un sprint, să accept o perioadă cu mai mult efort și anumite sacrificii. Alteori înseamnă să încetinesc, pentru că acel efort nu mai este necesar.

Poate că aceasta este una dintre lecțiile importante pe care mi le-a adus drumul spre libertate financiară: echilibrul poate să conțină și perioade de dezechilibru temporar, atunci când știi de ce le alegi.

Iar dacă mă gândesc la ce mi-aș dori să rămână după mine, răspunsul este simplu: să pot spune că, prin ceea ce am învățat și am transmis mai departe, am adus o contribuție pozitivă în lume.

Mădălina: Ajuns la finalul acestei conversații, s-ar putea să privești altfel libertatea financiară. 

Poate că nu te mai gândești neapărat la pensionare la 30 de ani, la o plajă și la un Mojito în mână.

Poate că te gândești, pur și simplu, la libertatea de a-ți alege viața.

Să ai timp pentru familie. 

Să poți lucra mai puțin dacă asta îți dorești. 

Să faci lucrurile care îți plac fără ca fiecare decizie să pornească de la întrebarea „îmi permit?”. 

Și, mai ales, să ajungi acolo construind în timp, prin muncă, alegeri și un mod diferit de a te raporta la bani.

Mi-a rămas în minte felul în care Valentin vorbește despre „a trăi frumos”. 

Pentru că, dincolo de investiții, venituri pasive și independență financiară, apare o întrebare mult mai personală: cum ai vrea să arate viața ta dacă ai avea libertatea să o alegi?

Dacă ți s-a părut interesant și vrei să continui să înveți despre bani și investiții, poți căuta online comunitatea Știința Banilor, creată de Valentin Nedelcu, iar pe el îl poți găsi pe canalele lui de Facebook și LinkedIn.

Acolo găsești conversații atât pentru cei aflați la început, cât și pentru cei care au făcut deja primii pași spre independența financiară.

Iar eu te las cu un gând care m-a emoționat: dacă, într-o zi, s-ar face o socoteală a felului în care ți-ai trăit viața, ce ar trebui să existe în ea ca să simți că dă cu plus?

‍

Acest articol este inspirat din episodul 84 din podcastul Thinking Made Visible, pe care-l poți asculta în Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.

‍

‍