Haina îl face pe om?

Haina îl face pe om?

Cum îţi influenţează hainele încrederea şi identitatea?

Omul face haina, nu haina pe om.

Este o propoziție pe care mulți dintre noi am auzit-o în copilărie. 

Venea, de obicei, cu o lecție bună: nu contează ce porți, ci cine ești. 

Contează caracterul, valorile, felul în care te porți cu ceilalți. Iar mesajul acela a fost important.

Doar că, între timp, ceva s-a schimbat.

Fără să ne dăm seama, am trecut dintr-o extremă în alta. De la „nu contează hainele” am ajuns la „nu contează deloc cum mă îmbrac”. 

Ca și cum imaginea ar fi devenit ceva superficial, de ignorat, fără legătură cu cine suntem sau cu ce trăim.

Și totuși, realitatea ne arată altceva.

Felul în care ne îmbrăcăm spune o poveste, uneori chiar înainte să apucăm să deschidem gura. Spune în ce etapă suntem, cât de confortabil ne simțim cu noi, ce vrem să transmitem lumii sau ce încercăm, poate, să ascundem.

Conversația mea cu Alexandra Ungurean, stilist personal, pornește exact din acest spațiu de nuanță.

 Un spațiu în care hainele nu sunt mască și nici scop în sine, ci instrument. 

Un spațiu în care stilul personal nu înseamnă trenduri, reguli rigide sau perfecțiune, ci potrivire, între cine ești acum și felul în care te arăți în lume.

Alexandra lucrează cu oameni care cred că au o problemă cu garderoba și descoperă, pe parcurs, că de fapt sunt într-un proces de schimbare mai profund. 

Oameni care nu se mai regăsesc în hainele lor, care oscilează între exces și renunțare totală, sau care simt că imaginea lor a rămas blocată într-o versiune veche a lor.

Vreau să-ți spun din start că acest articol nu este unul clasic în care afli cum să te îmbraci corect, sau ce culori ți se potrivesc.

Însă, vei descoperi, cred eu, ceva mult mai important: ce se întâmplă atunci când stilul tău începe să fie în acord cu personalitatea ta și cum hainele pot susține, nu înlocui cine ești cu adevărat.

Când hainele potrivite îți cresc încrederea și prezența

Mădălina: Să intrăm direct în subiect: haina îl face pe om? 

Și, mai ales, cum se vede încrederea într-un om care poartă hainele potrivite pentru el?

Alexandra: Da, haina îl face pe om, dar nu în sensul superficial. 

Haina îl face pe om mai încrezător în el

Asta este completarea esențială. 

Din munca mea cu clienții, încrederea nu se vede doar în oglindă, ci în postură, energie și felul în care omul ocupă spațiul din jurul lui.

Îți dau un exemplu foarte clar. Lucram cu o clientă din corporație, o femeie extrem de dinamică și energică. 

Când am început evaluarea garderobei, hainele pe care le purta la birou nu aveau nicio legătură cu personalitatea ei: cămăși romantice, sacouri cambrate, fuste creion. 

Nu erau greșite, dar erau în conflict cu cine era ea.

Apoi mi-a arătat hainele pe care le purta în afara biroului: jeanși boyfriend, hanorace, culori puternice, piese relaxate. Deși nu avea un dress code strict, ea alesese să se „uniformizeze”.

Am făcut două tipuri de ținute office. În primele, postura ei era rigidă, neutră, fără expresie. 

În celelalte, haine care îi reflectau personalitatea, dar erau perfect potrivite pentru birou, corpul ei s-a schimbat fără să-și dea seama: greutatea pe un picior, mâna în buzunar, umerii relaxați, o atitudine naturală și sigură.

Când i-am arătat diferența în fotografii, a fost un moment de liniște. 

Asta face haina potrivită: îți schimbă atitudinea față de tine, energia cu care intri într-o încăpere și felul în care ceilalți te percep, chiar înainte să spui un cuvânt.

Extremele în modă: între obsesia de trenduri și neglijență

Mădălina: Observ des, și din experiența mea, și din ce văd la femeile din jur, două extreme foarte clare. 

Pe de o parte, zona de prea mult: ultra-fashion, trenduri care se schimbă constant și senzația că hainele cumpărate acum două luni nu mai sunt „bune”. 

Pe de altă parte, extrema opusă: „hainele nu contează deloc”, mă îmbrac oricum, important e cine sunt eu. 

Tu, lucrând exact între aceste două zone, cum le vezi și cum le echilibrezi?

Alexandra: Lucrez zilnic cu aceste extreme și, sincer, niciuna nu este sănătoasă. 

Pe de o parte, oamenii care acordă o importanță exagerată imaginii ajung să fie permanent nemulțumiți, mereu în alergare după următorul trend. 

Pe de altă parte, când cineva spune „nu-mi pasă deloc cum arăt”, de multe ori mesajul din spate este: nu mai contează pentru mine să aparțin unui grup, unei structuri sociale.

Hainele sunt mult mai conectate cu psihologia decât ne place să credem. Nevoia de apartenență, de a face parte dintr-o comunitate, este la fel de importantă ca nevoia de hrană sau somn. 

De aceea, extremele, fie ele fashion excesiv sau neglijență totală, nu funcționează pe termen lung.

La fel se întâmplă și în zona sustenabilității. Susțin cumpărăturile conștiente, reciclarea, hainele second-hand, dar nu cred în „doar asta”. 

Cunosc foarte bine industria, am lucrat în producție, știu cum se fac hainele, de unde vin materialele. 

Tocmai de aceea, în garderoba mea există un mix: second-hand, fast fashion ales conștient și piese în care investesc pe termen lung.

Echilibrul vine atunci când îți analizezi nevoia reală, îți asumi deciziile și nu te pedepsești nici prin exces, nici prin restricții inutile.

Stil modern fara trenduri in exces: cum alegi piese relevante

Mădălina: Dacă ar fi să rezum ce spui tu: se poate să te îmbraci modern, ancorat în timpurile în care trăim, fără să fii nici „trendy” în exces, nici obsedat de fashion? 

Adică să fii perceput ca un om actual, conectat la ce se poartă, dar fără mall-uri în fiecare weekend, comenzi online compulsive și a șaptea cămașă aproape identică din dulap?

Alexandra: Da, se poate. Și nu doar teoretic, ci și din practică. Foarte des văd tiparul acesta cu „a șaptea cămașă la fel” și, pentru mine, acolo nu mai e despre stil, ci despre ce se întâmplă în profunzime. 

Fiind și coach certificat, dacă omul e deschis, mergem dincolo de haine și ne uităm la cauză.

De multe ori, cumpăratul compulsiv nu are legătură cu trendurile, ci cu povești mai vechi: adolescentul care n-a avut și acum „recuperează”, nevoia de siguranță, dorința de control sau validare. 

Sunt filtre mentale și gândiri limitative care se exprimă prin haine, nu prin ele însele.

Echilibrul apare atunci când înțelegi ce ți se potrivește, ce îți servește stilul de viață și personalitatea, și când alegi conștient. 

Poți fi conectat la trenduri fără să le copiezi orbește. Poți avea câteva piese actuale, bine alese, integrate într-o garderobă care funcționează pentru tine.

Modern nu înseamnă mult. 

Modern înseamnă relevant pentru cine ești acum.

Contextele în care oamenii apelează la un stilist personal

Mădălina: Pentru mulți dintre noi, ideea de stilist personal e încă legată de televiziune, vedete sau covorul roșu.

Pare ceva rezervat oamenilor foarte vizibili sau foarte bogați. De asta te întreb direct: în ce contexte ajung oamenii „obișnuiți”, mame, antreprenori, bărbați în schimbare de carieră, să te caute?

 Unde intervine, concret, un stilist în viața reală?

Alexandra: Încă întâlnesc des percepția asta: stilistul e doar pentru celebrități sau doar pentru femei. Realitatea e cu totul alta.

Oamenii ajung la mine nu pentru că vor „să arate mai bine”, ci pentru că îi doare ceva. Apare o senzație clară: nu mai funcționează.

Ce au toți în comun nu e o categorie demografică, ci un context de schimbare. Cele mai frecvente sunt:

  • Întoarcerea la muncă după o pauză mare, mai ales în cazul mamelor. Copilul merge la grădiniță, viața se reașază, iar garderoba veche nu mai reprezintă omul de azi, nu din cauza mărimii, ci pentru că persoana a evoluat.
  • Schimbări profesionale majore: promovări, roluri de leadership, mai multă responsabilitate. Oamenii simt că nu se mai pot îmbrăca „ca înainte”, pentru că acum contextul cere altceva.
  • Schimbări personale puternice, cum ar fi un divorț. Acolo nu e despre haine, ci despre redefinire.
  • Bărbați și femei care simt că imaginea lor nu mai e aliniată cu cine sunt, antreprenori, profesioniști, oameni în plină transformare.

În esență, oamenii mă caută când apare o ruptură între garderobă și identitatea lor actuală. Hainele sunt doar simptomul. 

Munca adevărată începe din momentul în care înțelegi cine ești acum și ce vrei să transmiți mai departe.

Hainele ca instrument de integrare a emoţiilor

Mădălina: Lucrând de mulți ani în dezvoltare personală, observ că atunci când apar blocaje emoționale sau durere, apelăm la instrumente clasice: terapie, coaching, practici alternative. 

Abia acum realizez că și hainele pot fi un astfel de instrument, deși, pentru mulți, par superficiale. 

De multe ori cumpărăm haine în speranța că umplem goluri emoționale, dar ele rămân acolo. 

Din ce spui tu, nu este sănătos să folosim hainele și shoppingul orbește pentru asta. 

Ce este diferit în procesul tău, astfel încât același instrument, hainele, chiar ajută la integrarea emoțiilor?

Alexandra: Cred că fiecare dintre cei care ne ascultă își poate răspunde sincer: de câte ori o rochie sau un costum cumpărat impulsiv ți-au rezolvat problemele pe termen lung? 

În afară de 20 de minute de dopamină și niște bani cheltuiți, ce a rămas?

Diferența este că, în procesul meu, hainele nu sunt soluția rapidă, ci punctul de intrare într-un proces mai profund. După pașii inițiali, corp, cromatică, ajungem la lucruri esențiale:

  • nevoi personale
  • personalitate
  • valori.

Toate se reflectă în imagine.

Momentul-cheie este evaluarea garderobei. Mulți și-o imaginează ca într-un film: probe distractive, muzică, prosecco. Realitatea e alta. 

Le spun clientelor să aleagă o zi liberă, pentru că procesul consumă nu doar fizic, ci mai ales emoțional. Fiecare haină vine cu întrebări care nu sunt despre estetic:

  • De ce ai cumpărat-o?
  • În ce context?
  • Ce spune despre tine atunci și acum?

De aici apar lacrimi, suspine, oboseală emoțională. 

După câteva ore, multe îmi spun: „Azi nu mai sunt bună de nimic.” Și exact asta arată că procesul a atins ceva real.

Cum arată procesul prin care treci împreună cu Alexandra?

Mădălina: Când se schimbă sezonul, multe dintre noi golim dulapul pe pat cu entuziasm… și pe la jumătate ne lovește panica: „Cine m-a pus să fac asta?”, „Sunt prea multe”.

Și nici cumpărăturile cu prietenele nu arată ca în filme. Așa că te întreb direct: se întâmplă des ca oamenii să aibă „filme greșite” despre cum ar trebui să fie procesul de schimbare a garderobei?

Alexandra: Da, pentru că nu ne-a explicat nimeni la ce folosește, de fapt, garderoba. Dulapul nu e doar spațiu de depozitare, e un instrument care ar trebui să te ajute.

Una dintre cele mai mari frici pe care le aud este: „Dacă te chem, îmi arunci hainele?” Nu. Eu nu arunc nimic. 

Te ghidez astfel încât tu să decizi dacă o piesă te ajută sau te încurcă. 

Și, da, am intrat în dulapuri din care au ieșit saci întregi de haine… care nu mai vin ca mărime.

Îmi place analogia cu frigiderul: dacă ceva nu te mai ajută, îl scoți de acolo. La fel și cu hainele:

  • nu trebuie să le arunci;
  • le poți pune în cutii, separat;
  • dar nu au ce căuta printre hainele pe care le porți zilnic, pentru că te încurcă și te obosesc.

Mai e și capcana „îmi iau ceva mai mic să mă motiveze”. 

Pentru mine, asta e o cruzime: îți amintește constant că „nu ești bine acum”.

Iar legat de presiunea social media: dacă simți că te îmbraci ca să demonstrezi ceva, e semn că ți-ai pierdut busola. Acolo, înainte de haine, e nevoie de coaching/claritate.

Și, ca să fie foarte concret: trei greșeli frecvente când vrei să-ți schimbi garderoba sunt:

  1. „Hai la cumpărături” fără să știi ce cauți.
  2. Copiezi stilul altcuiva: „am văzut, mi-a plăcut, port și eu”.
  3. Amâni: „slăbesc și după aceea îmi fac stilul.”

Cum te autosabotezi prin haine: marimi, comparatie si rusine

Mădălina: Mi-am dat seama, ascultându-te, că situațiile astea sunt foarte comune. 

De câte ori n-am spus și eu: „Îmi place rochia asta, dar e 38. Nu-mi dau banii pe 38, aștept să-mi fie bun 36.” 

Și atunci amân, mă duc la sală, mă pedepsesc practic. 

Te întreb direct: nu e asta o formă prin care ne facem singure rău? 

Pentru că nu știm să vedem frumusețea în forme diferite și vrem să încăpem toate într-un singur șablon.

Alexandra: Este. Și chiar dacă pare că vorbim despre haine, vorbim mult mai mult despre psihologie. Presiunea e uriașă. 

Dai scroll și vezi doar poze perfecte: „am slăbit”, „sunt la sală”, „am alergat”, „mi-am făcut tratamente”. Nu vezi momentele grele, care sunt mult mai multe decât cele afișate.

Social media nu e realitatea completă. Sunt și eu creator de conținut, așa că știu foarte bine: arăt doar ce aleg să arăt. 

Chiar dacă vezi 15 story-uri pe zi, vezi poate 10% din viața mea.

Când simți nevoia să te compari, e un semnal de alarmă. Te compari cu corpul altei femei, dar te-ai gândit:

  • prin ce intervenții a trecut?
  • ce stil de viață are?
  • ce restricții își impune zilnic?

Întrebarea reală este: ai fi dispusă să faci schimb de vieți, nu doar de corpuri sau haine? 

Pentru că după ce ajungi acasă, dincolo de imagine, nu știi ce e acolo.

Stilul personal al unui bărbat, cum îți susține imaginea încrederea

Mădălina: Ajungem și la domni. Mulți bărbați încă lasă hainele pe mâna partenerei sau, când aleg singuri, nu-și cunosc corpul și proporțiile. 

Nu sunt conștienți de impactul imaginii lor în business, în relații, în felul în care sunt percepuți. 

Există dovezi că stilul personal al unui bărbat poate deveni un instrument real pentru mai binele lui?

Alexandra: Dincolo de studii, eu văd asta zilnic în practică. Încrederea pe care o câștigă un bărbat când se îmbracă potrivit e vizibilă imediat. 

Îți dau un exemplu concret: un client foarte elegant, project manager într-o corporație, obișnuit cu costume impecabile. 

A mers într-o delegație în Germania, la o întâlnire cu board-ul unei companii. El, costum la două rânduri de nasturi, pantofi lăcuiți. Ei, pantaloni de trening și adidași.

A plecat frustrat. Și atunci am adus întrebarea cheie, valabilă și pentru femei, și pentru bărbați: ce vrei să obții?

Unde mergi, cu cine te întâlnești, ce mesaj vrei să transmiți?

Stilul nu înseamnă să fii mereu cel mai elegant din încăpere, ci să fii adecvat contextului, fără să-ți trădezi identitatea. În business, haosul vine tocmai din lipsa acestui filtru.

Un exercițiu simplu pentru bărbați:

  • Cum mă simt în haina asta?
  • Cu câtă încredere intru într-o sală de ședință așa îmbrăcat?

Dacă răspunsul nu e „sigur pe mine”, haina nu te ajută.

Tricou negru și jeans la evenimente

Mădălina: Bărbat speaker la eveniment: „Îmi iau tricou negru și jeans, pentru că așa se îmbracă Mark Zuckerberg. 

Așa mă simt puternic, de succes.” Ce îi răspunzi?

Alexandra: În glumă: să mă sune când ajunge Mark Zuckerberg. 

Dar serios vorbind, aici e multă confuzie. Întrebarea reală este: ce îți place de fapt la Mark Zuckerberg? Felul în care se îmbracă sau ce a construit? 

Pentru că, de multe ori, oamenii copiază ambalajul, nu esența.

Îmi place să dau exemplul audierii lui Zuckerberg în Congres. Acolo nu a apărut în tricou și jeans. De ce? Pentru că acel context dicta altceva. 

Obiectivul lui era să fie perceput ca un lider serios, responsabil, în control. Și s-a îmbrăcat în consecință.

Greșeala frecventă, mai ales la bărbați, este ideea că „eu fac contextul, nu contează unde merg”. Realitatea este că contextul există și transmite mesaje, fie că îți place sau nu.

Regula de bază rămâne aceeași:

  • Unde merg?
  • Cu cine?
  • Ce vreau să obțin?

Dacă ești pe o scenă, în fața a sute sau mii de oameni, întreabă-te sincer: vrei să fii perceput ca autoritate, sau ca „omul de la cumpărături”? 

Hainele sunt un instrument. 

Folosește-le conștient.

De ce bărbații aleg mărimi greșite și sfaturi despre cum să procedezi corect

Mădălina: Ca femeie, observ extrem de des, la sală, la evenimente de business, la nunți, bărbați care ar arăta foarte bine, dar poartă haine mult prea mici. 

Costumul îi strânge, pantalonii trag, iar rezultatul este exact invers decât își doresc. 

De ce se întâmplă asta și care e primul pas corect când vine vorba de mărime?

Alexandra: Un lucru esențial pe care bărbații îl ignoră aproape complet este forma corpului. 

Așa cum femeile au diferite tipuri de silueta, și bărbații au, doar că nu se vorbește despre ele.

Pe scurt, există mai multe tipuri de siluetă masculină:

  • Trapez - umeri mai lați, talie proporționată (silueta „standard” pentru care sunt făcute majoritatea costumelor din magazine)
  • Triunghi inversat - umeri foarte lați, talie îngustă (frecvent la bărbații care fac sport)
  • Siluetă cu volum în zona abdomenului
  • Siluetă longilină - înalt, slab, fără volum accentuat sus sau jos

Problema apare pentru că majoritatea costumelor din comerț sunt croite pentru silueta trapez. 

Dacă tu ai umeri foarte lați, abdomen mai pronunțat sau ești foarte slab și înalt, costumul „de raft” nu are cum să se așeze bine. 

Sacoul și pantalonul au nevoie, de multe ori, de mărimi diferite.

De aceea, recomandarea mea sinceră este: costumul la comandă sau ajustat de croitor. 

Nu e un moft, ci o soluție practică. O haină care te strânge nu te face mai slab, ci exact invers.

Costum la comandă - scump sau e doar un mit?

Mădălina: În mentalul colectiv există ideea că un costum la comandă este extrem de scump și accesibil doar bărbaților foarte bogați. 

Mulți își fac un singur costum „serios” în viață, de obicei la nuntă, și apoi îl poartă ani la rând, chiar dacă corpul se schimbă. 

Așa că te întreb direct: cât costă, de fapt, un costum la comandă, la o calitate medie?

Alexandra: Realitatea e mult mai echilibrată decât mitul. 

Un costum poate costa de la aproximativ 1.000–1.200 de lei și poate ajunge până la 1.000 de euro, în funcție de materiale, complexitate și tipul de serviciu ales.

Când cineva spune „e scump”, întreb mereu: 

Comparat cu ce? 

Ai verificat? 

Ai întrebat într-un atelier? 

De multe ori, convingerea vine fără o documentare reală.

Mai există un aspect important: nu toate costumele „la comandă” sunt făcute de la zero. 

Multe ateliere lucrează astfel: au modele standard, pe care le ajustează exact pe corpul tău: umeri, mâneci, lungime pantaloni, talie.

Aceste modificări fac diferența majoră în felul în care arăți și sunt mult mai accesibile ca preț decât un costum made-to-measure complet.

Costurile cresc doar atunci când vorbim de un costum croit integral de la zero, cu materiale premium. 

Dar pentru majoritatea bărbaților, varianta ajustată este suficientă și eficientă. 

În final, nu e despre lux, ci despre potrivire și proporție.

Etapele consultanței de sitl: bărbați vs. femei și cât durează

Mădălina: Procesul de lucru alături de tine este același pentru bărbați și femei? 

Care sunt etapele și, foarte concret, cât durează tot acest proces?

Alexandra: Da, structura procesului este aceeași, indiferent că vorbim despre femei sau bărbați. 

Diferențele apar la nevoi, contexte și obiective, nu la pași. Îmi place să construim lucrurile așezat, etapă cu etapă.

Procesul arată așa:

  1. Bazele care nu se schimbă în timp - începem cu paleta cromatică și tipul de siluetă. Sunt lucruri date de structură, nu de kilograme. Greutatea se poate schimba, dar tipul de siluetă rămâne același.
  2. Nevoile personale și stilul de viață - discutăm despre job, familie, hobby-uri, programul zilnic, contexte sociale sau profesionale. Toate influențează direct ce haine ai nevoie să porți, nu ce „ar trebui”.
  3. Valori, obiceiuri și mesajul imaginii tale - ce vrei să transmiți prin felul în care arăți? Cum cumperi? Ce îți place și ce nu? Aici se leagă stilul de identitatea ta reală.
  4. Evaluarea garderobei - ne uităm la ce ai deja și aliniem hainele existente cu tot ce am descoperit până acum: cromatică, siluetă, nevoi.
  5. Cumpărăturile - abia la final. Doar pentru a umple golurile reale, nu ca scop în sine.

Cât durează? 

Nu există un timeline fix. Procesul poate dura de la o săptămână până la câteva luni, în funcție de ritmul fiecăruia. 

După fiecare etapă, recomand timp de integrare. 

Nu mă grăbesc, pentru că nu rezultatul rapid contează, ci transformarea.

Scopul meu final este independența ta: să știi singur să iei decizii, fără să mai ai nevoie de validare externă. 

Stilul evoluează odată cu tine, iar procesul te învață cum să ții pasul cu tine, nu cu trendurile.

Cine este Alexandra Ungurean și regula ei simplă despre stil

Mădălina: Ca să închidem episodul altfel decât de obicei, te întreb direct: cine ești tu, Alexandra?

Alexandra: Sunt un om care poartă mai multe pălării. Astăzi, cea mai vizibilă este cea de expert în stil personal și antreprenor în consultanță de imagine, dar drumul până aici nu a fost liniar. 

Sunt absolventă de Farmacie și, la un moment dat, mi-am dat seama că nu acela era locul în care voiam să-mi trăiesc viața. 

Am ales să merg spre domeniul modei, un vis mai vechi, și spre lucrul cu oamenii.

Mă definesc comunitățile: îmi plac comunitățile de femei, de antreprenori, oamenii care își doresc să trăiască frumos. 

Sunt atrasă de frumos în toate formele lui. Și nu, pentru mine frumosul nu este ceva superficial sau pur subiectiv, ci ceva care poate fi educat și cultivat. 

Asta fac, de fapt: educ oamenii în felul în care se raportează la imaginea lor.

Mădălina: Dacă te-ar auzi acum oameni care simt că hainele îi pot ridica, dar și doborî emoțional, care încă nu sunt conștienți cât de mult îi afectează alegerile vestimentare, ce mesaj le-ai transmite?

Alexandra: Le-aș spune așa: hainele reprezintă cam 30% din cum arătăm și din energia pe care o transmitem. 

Restul de 70% suntem noi, personalitatea, starea noastră, energia noastră. 

Nu este despre perfecțiune. Niciodată nu a fost.

Este despre a te simți bine în alegerile tale și a avea încredere în ele. 

Chiar dacă ținuta nu e „perfectă”, dacă tu te simți bine în ea, asta se vede. Energia ta trece dincolo de haine. 

Iar când ieși din casă cu încredere, asta contează mai mult decât orice regulă de stil.

Așa că, înainte de orice, uită-te la ce se întâmplă în interior. De acolo pornește tot.

Mădălina: Dacă ai ajuns până aici, sper că ți-a rămas în minte măcar ideea asta: stilul nu e despre a impresiona și nici despre a bifa „ce se poartă”, ci despre potrivire. 

Despre momentul acela în care te uiți în oglindă și simți că ești tu, fără să te explici, fără să te ascunzi.

Iar dacă simți că subiectul e mai amplu decât ce am atins aici (și chiar este), îți recomand să o urmărești pe Alexandra Ungurean pe pagina ei de Instagram, sau pe website-ul ei.

În perioada următoare organizează webinarii online în care intră mult mai pragmatic în lucruri precum cromatica, formele corpului și cum alegi haine care chiar lucrează pentru tine, nu împotriva ta. 

În plus, pe Instagram găsești o mulțime de materiale clare și aplicate: exemple, repere, „așa da / așa nu” și idei pe care le poți testa imediat.

Și acum te întreb pe tine: ce iei cu tine din articolul ăsta? 

O idee, o întrebare, o mică revelație? Dacă vrei, scrie-mi, chiar sunt curioasă.

Iar dacă simți că ar ajuta pe cineva drag (o prietenă, o colegă, un partener care încă poartă același sacou din 2012 😄), dă-i share. Poate fi începutul unei schimbări.

Și, dacă îți place genul ăsta de conversații, găsești mai multe episoade și articole pe blogul Thinking Made Visible.

Până data viitoare, fă-ți gândirea vizibilă.

Acest articol este inspirat din episodul 160 din podcastul Thinking Made Visible, pe care-l poți asculta în Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.