Cum creezi conexiune pe Instagram care aduce clienti

Instagram-ul schimbă regulile în fiecare săptămână. 

Dacă ai un business și încerci să ții pasul, probabil că știi deja senzația: abia ai înțeles cum funcționează un format și apare altul. 

Abia ai prins un ritm și algoritmul se schimbă din nou.

Prin urmare, în toată agitația asta, este ușor să pierzi din vedere un aspect: oamenii care te urmăresc simt că există un om în spatele contului tău? 

Sau văd doar conținut?

Am observat asta tot mai des la unii antreprenori, marketeri și de aceea am ales să am o discuție cu Alexandra Ciucanu. 

Ea este unul dintre oamenii la care apelez când am nevoie să mă uit altfel la Instagram. 

Motivul pentru care o fac este că ea știe să separe ce contează cu adevărat de zgomotul din jur. O recomand cu încredere inclusiv clienților mei și mă consult cu ea în contexte reale de lucru.

Titlul ei oficial este Change, Transformation and Education Senior Specialist și dincolo de titlu, ce face ea mai exact este că schimbă felul în care oamenii se raportează la comunicare, îi transformă și îi educă.

În acest articol vei înțelege, printre altele, de ce vizibilitatea fără conexiune nu duce nicăieri, cum funcționează cele patru etape ale conectării pe Instagram și de ce storytelling-ul nu este o tehnică de ambalare emoțională, ci o structură care construiește relații reale.

Vei găsi și exemple de storytelling pentru câteva industrii și cam câte puncte de contact despre să aibă un utilizator cu tine înainte să cumpere.

Ceea ce găsești aici te ajută să faci din Instagram un partener de nădejde pentru business-ul tău, chiar dacă platforma este mereu în continuă schimbare.

Cine este Alexandra și de ce a ales Instagram

Alexandra Ciucanu este unul dintre acei oameni la care titulatura a venit după skill-uri, nu invers.

Titlul ei oficial la job-ul full-time sună așa: Change, Transformation and Education Senior Specialist. 

Și deși vine dintr-un context corporatist, descrie la fel de bine tot ce face și în afara lui.

Cele trei dimensiuni se traduc prin trei pălării pe care le poartă în funcție de context:

• Educator - când aduce experiența și expertiza pe masă
• Coach - când lucrează în profunzime, apasă butoane pe dinăuntru și construiește direcții
• Facilitator - când creează experiențe mai degrabă decât momente de învățare propriu-zisă.

Pe lângă job, Alexandra lucrează ca și consultant și coach pentru oameni și branduri care vor să construiască conexiune autentică pe Instagram. 

Și nu a adăugat alte platforme de-a lungul timpului. A rămas pe Instagram.

De ce?

Răspunsul ei este unul simplu: îi place energia de acolo.

Pe Facebook, ce apare cel mai des în feed sunt discuții înverșunate, comentarii răutăcioase, o dinamică care obosește mai repede decât inspiră.

Pe TikTok, ajungi cu ușurință la oameni noi, dar tocmai asta este și limitarea. Algoritmul funcționează pe bază de interese, nu de follow. 

Asta înseamnă că în fiecare zi vorbești cu oameni diferiți și este greu să construiești o comunitate închegată sau să urmărești un fir roșu în modul în care te prezinți.

Instagram funcționează diferit. Comunitatea se construiește mai lent, dar mai solid. Oamenii care te urmăresc aleg să o facă și revin. Există o continuitate care pe TikTok este mai greu de atins.

Dacă folosești Instagram pentru marketing, probabil știi deja că platforma se schimbă aproape săptămânal. 

Și nu se schimbă întâmplător, se schimbă pentru că se schimbă comportamentul utilizatorilor lucru care influențează modul în care oamenii interacționează cu conținutul.

Înțelegerea acestei dinamici este primul pas înainte să te întrebi ce să postezi și cum.

Și tocmai pentru că se simte bine pe această platformă, Alexandra, a ales să îl înțeleagă din ce în ce mai bine, ca să îi ajute și pe alții să profite de el.

3 noutăți la Instagram utile pentru strategia ta de conținut

Instagram se schimbă aproape săptămânal. 

Și nu se schimbă din capriciu, se schimbă pentru că se schimbă comportamentul utilizatorilor. 

Dacă mai mulți oameni decid să nu mai fie pe telefon seara la 10, algoritmul se ajustează.

Iată trei schimbări recente care merită atenție.

1. Trial Reels - sunt reel-uri pe care le postezi cu o bifă specială și Instagram le împinge automat către o audiență nouă, oameni care nu te urmăresc și poate nu te cunosc deloc. 

Nu apar pe profilul tău, sunt invizibile pentru urmăritorii tăi existenți.

Specialiștii care au obținut rezultate cu acest format postează între 3 și 5 trial reels pe zi. 

Postând doar unul din când în când, nu se întâmplă mare lucru. 

Volumul și consistența contează.

Un detaliu util: poți seta ca cele mai performante trial reels să fie postate automat în feed-ul tău după 72 de ore. 

Sau le poți folosi pur și simplu ca spațiu de testare, încerci un format, vezi cum e primit și după aceea decizi dacă îl aduci și pe profil.

2. Reducerea hashtag-urilor la maximum 5 - până recent puteai folosi până la 30 de hashtag-uri. Acum limita este 5. 

Asta înseamnă că nu mai poți pune tot ce îți trece prin minte, ești obligat să alegi cu atenție.

Și mai important: hashtag-ul în sine contează mai puțin decât cuvintele cheie pe care le folosești constant în descrieri, în bio, în textul de pe reel-uri, în răspunsurile la comentarii. 

Instagram funcționează tot mai mult ca un motor de căutare intern.

3. Algoritmul personalizat de Reels - utilizatorii pot acum să-și seteze singuri interesele, să aleagă ce tipuri de conținut vor să vadă. 

Dacă te duci pe un reel, sunt niște liniuțe în dreapta sus și acolo se deschide un spațiu în care poți seta că vrezi să vezi reel-uri despre pisici, dezvoltare personală, dezvoltarea relațiilor, marketing etc.

Prin urmare, dacă conținutul tău nu conține cuvintele cheie din categoriile predefinite de Instagram, s-ar putea să fie bun, dar să nu ajungă la oamenii potriviți.

Cum te raportezi ca specialist la atâtea schimbări și opțiuni

Oboseala din social media nu vine neapărat din numărul de schimbări. Vine din lipsa unui filtru prin care să le treci.

Când apare ceva nou pe Instagram, primul impuls este să sari direct să faci. Dar a face fără a înțelege amplifică exact epuizarea pe care vrei să o eviți.

Primul lucru util este să intri să testezi, nu neapărat să postezi imediat, ci să explorezi ce vrea să spună o modificare nouă. 

Și să faci asta fără frică, pentru că pe Instagram se poate da reverse la aproape orice. 

Ai postat ceva greșit? Îl ștergi. 

Ai încercat un format și nu ți-a plăcut? Îl scoți.

Curajul de a butona se antrenează. Și este una dintre abilitățile care lipsesc cel mai des.

Al doilea lucru, și acesta este filtrul de care vorbeam, este să ai o bază solidă înainte să te uiți la orice trend sau update. 

Prin bază solidă se înțelege:

• identitate de brand definită
• strategie clară
• cunoașterea foarte bună a avatarului de client

Când ai claritate pe aceste trei lucruri, un update nou nu te destabilizează. Nu alergi după el sperând că o să rezolve ceva. 

Îl privești dintr-o poziție stabilă și decizi dacă are sau nu sens în contextul tău.

O metodă practică pentru a lua această decizie se numește TAP:

• T - Teorie: înțelege ce este și cum funcționează modificarea
• A - Analiză și acțiune: evaluează dacă are sens în strategia ta
• P - Practică: abia după, aplici

Nu fiecare update merită intrat în strategie. Dar dacă ai baza, știi exact când merită și când nu și vei avea parte de like-uri (tap-uri) și inimioare, vei fi mai liniștit.

De ce fără conexiune autentică, vizibilitatea pe Instagram nu aduce clienți

Social media are la bază un cuvânt pe care îl uităm des: social. 

Și social înseamnă OAMENI..

În ultimii ani, în goana după vânzări și creștere, am început să omitem tocmai partea asta. 

Construim strategii

Facem conținut

Urmărim algoritmi

Însă, uităm că dacă oamenii nu reușesc să se conecteze cu noi în mod autentic, nici vânzările nu vor veni.

Conexiunea nu este un concept vag. 

Studiile o confirmă: relațiile bune și sănătoase cresc speranța de viață cu până la 15 ani. 

Un studiu Stanford realizat pe 20.000 de volume a descoperit că ceea ce prezice cel mai bine succesul unei cărți nu este povestea sau stilul, ci conexiunea emoțională dintre personaje.

Același principiu funcționează și în social media. 

Umanizarea brandurilor a devenit vizibilă încă din perioada pandemiei, în reclame nu mai vedem doar produse, ci oameni și experiențe în jurul lor.

Și tocmai în era AI-ului, când poți rescrie un caption în câteva secunde sau genera comentarii automat, tentația de a scoate omul din ecuație este mare. 

Rezultatul? 

Toată lumea pare că vorbește la fel, în aceeași uniformă digitală.

De aceea conexiunea umană autentică devine un diferențiator extrem de important.

Iar vizibilitatea fără conexiune nu te duce nicăieri. 

Poți face reels, poți crește numărul de urmăritori, dar dacă conținutul tău este superficial sau nealiniat cu cine ești, o să atragi mai mult hate decât clienți. 

Mulți oameni descoperă asta pe propria piele în momentul în care se apucă să facă conținut doar ca să bifeze calendarul.

Vizibilitatea cu sens înseamnă să aduci în față ceva aliniat cu valorile tale și cu brandul tău. 

Nu trendul de dragul trendului, ci trendul personalizat, trecut prin filtrul a cine ești tu de fapt.

Acesta este punctul de plecare. După asta, poate începe procesul, etapele prin care să te conectezi la audiența ta.

Cele patru etape ale conectării pe Instagram care să-ți transforme urmăritorii (Instagram followers) în clienți

Pornind din metodologia Human Connection Transformation Coaching de la Coachville, există patru etape ale conectării care se traduc foarte bine și în social media. 

Iar obiectivul lor nu este să devii un influencer, ci să construiești o relație care duce, în timp, la clienți.

1. Explore for Visibility - fii văzut. Aceasta este partea de sus a pâlniei. Oamenii te descoperă, află cine ești și ce ai de oferit. 

Instrumentul principal aici sunt reel-urile și trial reels-urile, despre care am vorbit mai devreme.

Dar vizibilitatea fără sens nu funcționează. 

Dacă faci un trend doar ca să îl bifezi în calendar, oamenii simt asta și te taxează. 

Trendul 2016 vs. 2026, de exemplu, poate fi o simplă poză nostalgică, sau poate deveni o poveste despre cum ai evoluat în 10 ani de business. 

Diferența o face intenția din spate.

2. Relate for Influence - rezonează și arată-te ca ghid. Al doilea pas nu înseamnă să devii influencer. Înseamnă să rezonezi cu oamenii și să le arăți că poți fi ghidul lor.

Nu e suficient să postezi ceva cu care audiența se identifică și atât. 

Dacă cineva citește o postare în care se recunoaște și reacționează cu da așa simt și eu, dar nu primește nimic mai mult, mintea lui va întreba inevitabil: și? 

Relate for influence înseamnă să aduci și un pas următor: o perspectivă, o soluție, o direcție.

Ce poți face: carusele educaționale, postări care arată un proces de la A la B, conținut care te poziționează ca specialist în domeniul tău.

3. Co-create for Inspiration - lasă-i să facă parte din poveste. În această etapă te apropii de audiența ta și o implici activ. 

Pui un poll în stories, întrebi cu ce se confruntă oamenii, preiei ideile din comentarii și creezi conținut pornind de la ele.

Este un act de co-creare, ideile sar de la un om la altul și se îmbunătățesc împreună. 

Și este și modul în care înțelegi mai bine avatarul de client, nu din presupuneri, ci din conversații avute cu audiența ta.

4. Play for Transformation - invită la acțiune. Ultima etapă este zona de conversie, momentul în care urmăritorul (Instagram follower) devine client. Dar nu printr-o vânzare forțată, ci printr-o invitație.

Se întâmplă prin linkuri către oferte, prin mesaje private personalizate sau prin conversații one-to-one. 

Rata de conversie din stories poate ajunge la 70%, dar numai dacă ai parcurs bine etapele anterioare.

Și mai este o condiție: să te simți în siguranță să faci asta. Dacă sistemul tău nervos este suprasolicitat, energia din care creezi nu va fi una de joacă și deschidere. Și oamenii o simt.

Cât durează până un urmăritor ajunge să cumpere de la tine?

Răspunsul sincer este: depinde.

Teoria marketingului spune că ai nevoie de 8 puncte de contact cu un om înainte ca el să cumpere. 

Dar această regulă vine cu multe nuanțe.

Dacă cineva nu te-a văzut niciodată, s-ar putea să aibă nevoie de 20 de puncte de contact. 

Dacă te urmărește de ani de zile, poate îi sunt suficiente 3, pentru că încrederea este deja construită.

Și mai contează ce numim punct de contact. O postare despre mersul la salsa te umanizează și asta are valoare. 

Dar nu este același lucru cu un case study în care arăți rezultatele unui client care a aplicat ce a învățat de la tine. Touchpoint-urile au și cantitate, și calitate.

A doua variabilă este valoarea a ceea ce vinzi.

Un e-book de 49 de lei poate fi cumpărat în două zile. 

Un program care costă cât un salariu întreg poate necesita șase luni de gândire, sau chiar doi ani. 

Am avut clienți care mi-au spus că de doi ani încearcă să-și facă curaj să lucreze cu mine și asta pentru că aveau nevoie să ajungă în momentul potrivit din viața lor.

O regulă simplă de reținut: cu cât investiția pe care o ceri este mai mare, fie financiară, fie de timp și energie, cu atât mai mult timp ai nevoie să fii prezent în fața oamenilor înainte să cumpere.

Ca pe o pagină de vânzare: cu cât produsul e mai scump, cu atât pagina e mai lungă. Același principiu se aplică și prezenței tale pe Instagram.

Cum folosești pe Instagram storytelling-ul și de ce este mai mult decât o tehnică

Pe Instagram, storytelling-ul nu are un loc anume. Are loc peste tot.

Creierul nostru este construit pentru povești, reacționăm la ele chiar și atunci când nu vrem. 

Poveștile creează conexiune, aduc sentimentul de apartenență și construiesc comunități.

Dar există o capcană în care mulți cad: confundă reach-ul cu vânzările. 

O poveste tristă eliberează oxitocină, ne face empatici, ne mișcă. 

De aceea emisiunile de televiziune sunt câștigate adesea de cazuri triste, nu neapărat de cei mai talentați. 

Pe Instagram funcționează la fel, o poveste dramatică poate aduce vizualizări multe. 

Dar vizualizări nu înseamnă vânzări.

Sunt oameni cu milioane de urmăritori care nu reușesc să vândă tricouri de 5 dolari, tocmai pentru că oamenii nu îi percep ca pe cineva de la care să cumpere ceva.

Storytelling-ul care funcționează în business are sens, este despre a transforma o experiență personală într-o lecție utilă pentru audiența ta. 

O poveste despre o doamnă care s-a purtat urât la magazin poate rămâne o simplă plângere, sau poate deveni o conversație despre customer care, despre cum reacționăm în public, despre ce ne spune comportamentul altora despre noi. 

Diferența o face intenția.

Poți spune povești în stories, în reels, în descrierile postărilor, în carusele. 

Un trend puternic în acest moment sunt carusele din poze simple cu text, fără grafică elaborată, fără designer, ci o singură fotografie pe care o pui poveste slide cu slide.

Mădălina: Este procesul de învățare a storytelling-ului și un proces de vindecare?

‍Alexandra: Da, vine și cu un pui de vindecare. Pentru că e nevoie să te uiți la poveștile pe care le scoți în lume.

Există o nuanță importantă: spunem poveștile din cicatrice, nu din rană. 

Dacă o experiență încă doare, nu este momentul să o pui pe Instagram, pentru că nu o vei spune din poziția de ghid, ci din nevoia de validare.

De aceea unul dintre exercițiile utile este să îți construiești un storybank, adică o tolbă de povești pe care le-ai trăit, le-ai procesat și ești pregătit să le spui. 

Să înțelegi ce declanșează fiecare în mintea celui care le citește și cum se leagă de identitatea ta de brand.

Uneori, în acest proces, îți dai seama că rulezi povești care nici măcar nu sunt ale tale, le-ai preluat din familie, din contextul în care ai crescut. Și atunci poți alege să te dezbraci de ele.

Storytelling în carusele și stories - exemple pentru beauty, terapeuți și e-commerce

Cel mai bun mod de a înțelege cum funcționează storytelling-ul în practică este să luăm exemple concrete din industrii diferite.‍

Dacă ai un salon de beauty

Când un salon oferă mai multe servicii precum hair styling, manichiură, pedichiură, epilare, tentația este să listezi serviciile. 

Dar o poveste despre proces valorează mai mult.

Un exemplu: o clientă intră în salon și în același timp îi face cineva părul, altcineva unghiile, poate și un tratament. 

Pleacă în jumătate din timp, complet transformată. 

Aceasta este povestea caruselului, nu ce faci tu, ci ce trăiește ea. O poveste despre cum îi salvezi timpul și o trimiți acasă completă.

Dacă ești psiholog, coach sau terapeut

Aceasta este una dintre cele mai frecvente dileme: cum faci conținut când lucrezi cu oameni pe subiecte sensibile și nu te poți nișa pe o singură problemă?

Răspunsul nu este să te nișezi pe problemă, ci pe stilul de prezentare.

Un exemplu inspirațional este Dr. Julie, care nu se prezintă ca specialist pe un tip de traumă, ci și-a construit un stil recognoscibil prin metafore vizuale. 

Fiecare reel al ei pornește cu o acțiune vizuală care te ține ancorat și curios.

Dacă etica nu îți permite să vorbești despre cazuri reale, poți inventa un personaj, Ana, și să o duci printr-un proces de transformare în mai multe episoade:

• Ana la terapie, episodul 1: cum îmi aleg un terapeut
• Ana la terapie, episodul 2: cum mă pregătesc pentru prima ședință

Un serial fictiv, construit din experiența ta ca specialist.

Dacă ai un e-commerce în fashion

Pentru lansarea unei colecții de primăvară, cel mai natural format este behind the scenes: iei oamenii cu tine în procesul de pregătire, prin momente bune și mai puțin bune.

Un exemplu devenit viral: un teren de joacă din SUA și-a pierdut un perete și a postat asta pe TikTok. 

O persoană (Logan, pe numele lui) a spus în comentarii ca vrea să fie gata pînă la petrecerea lui de Crăciun. 

Apoi, alte persoane în comentarii au reacționat spunând că speră să fie gata până la petrecerea lui de Crăciun, că vor și ei la petrecerea lui etc, s-a creat o întreagă nebunie despre cum să fie gata acest loc.

Ce este interesant, este că brandul a prins ideea, a transformat reconstrucția într-un serial cu un singur scop: să fie gata pentru Logan. 

Muncitorii aveau pancarte cu For You, Logan, iar oamenii urmăreau zilnic ce se mai întâmpla.

Același principiu funcționează și pentru lansarea unei colecții: nu anunți doar că lansezi, ci arăți procesul, pregătirea, în fiecare zi.

Conținut simplu care produce rezultate - și da, oricine poate învăța asta

Una dintre cele mai frecvente convingeri greșite despre conținut este că ai nevoie de timp dedicat special pentru el.

În realitate, lucrurile pot sta exact invers: poți crea conținut din felul în care îți folosești deja timpul.

Un exemplu în acest sens ar fi al unui brand de opinci handmade pune un stativ cu un telefon care filmează în timp ce designerii lucrează. 

Nu fac asta de dragul conținutului, își fac treaba lor. Dar din acea filmare pot ieși:

• stories cu behind the scenes
• o postare cu uite ce pregătim pentru tine
• un serial în care urmărești procesul de la primul desen până la produsul final

Azi cum ai desenat modelul. Mâine cum tai pielea. Poimâine cum coși. La final cum arată opinca.

Oamenii caută tot mai mult conținut în stil Netflix, vor continuitate, vor să intre într-o poveste și să rămână acolo. 

Iar un serial din spatele procesului tău de creație poate face exact asta, fără să-ți consume timp extra.

Secretul nu este să produci mai mult. 

Este să observi ce faci deja și să îi dai un sens.

Mădălina: Oricine poate învăța storytelling ca să îl folosească în marketing pe Instagram?

Alexandra: Da. Știm cu toții să spunem povești, este ceva înnăscut, ceva ce se întâmpla încă de pe vremea triburilor, în jurul focului.

Ce am uitat, în era vitezei și a AI-ului, este să ne uităm la poveștile noastre și să le dăm sens.

Câți dintre noi merg la o cafea cu un prieten și tac pentru că nu știu ce să spună? Nimeni.

 În contextul potrivit, cu omul potrivit, poveștile vin natural.

Ce trebuie învățat nu este să spui povești, ci cum să le extragi pe cele relevante și cum să le folosești cu sens, astfel încât să atingi obiective concrete.

Acolo este curba de învățare. Baza o ai deja.

Mădălina: Storytelling-ul este ceva ce știi deja să faci, în fiecare conversație, în fiecare cafea cu un prieten, în fiecare moment în care povestești ceva care ți s-a întâmplat. 

De aceea, ce lipsește, de cele mai multe ori, nu este povestea, ci claritatea cu care o extragi și curajul de a o pune în față.

Instagram-ul va continua să se schimbe. 

Formatele vor evolua, algoritmul va face update-uri și vor apărea funcții noi pe care nu le anticipează nimeni azi. 

Însă, aș vrea să rămâi din acest articol cu ideea că oamenii vor continua să cumpere de la cei în care au încredere, de la cei cu care simt că se conectează.

Iar dacă vrei să afli cum să folosești storytelling-ul ca să comunici, Alexandra organizează un Masterclass de Storytelling în care intri direct în procesul de a-ți construi poveștile cu sens. 

O găsești și pe rețelele de socializare, Instagram, Facebook și LinkedIn, unde continuă exact conversația pe care am început-o în acest articol.

Și înainte să închizi pagina, te las singură întrebare: din tot ce ai citit astăzi, ce vei face diferit de mâine pe pagina ta Instagram?

‍

Acest articol este inspirat din episodul 166 din podcastul Thinking Made Visible, pe care-l poți asculta în Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.