Fertilitate și infertilitate: cum găsești răspunsurile clare?

Sunt subiecte despre care nu vorbești până nu te dor. 

Iar infertilitatea e unul dintre ele. 

Până într-o zi când „ar trebui să fie simplu” nu mai e simplu, iar în loc de răspunsuri primești liste, termeni medicali, păreri diferite și un sentiment care se așază greu în piept: confuzie.

Pe Andrada Câmpean o știu de când eram copii.

 Azi, ea este Ghid în infertilitate și face un lucru rar: ia tot haosul din jurul infertilității, analize, rezultate, recomandări, opțiuni, și îl pune într-o ordine care te ajută să respiri. 

În locul promisiunilor deșarte ea pune claritate.

 Îți dă explicații pe înțelesul tău. Pași pe care îi poți urma fără să simți că ești singur(ă) într-un labirint.

În rândurile de mai jos, vei găsi reperele de care ai nevoie ca să începi corect: ce verifici, în ce ordine, ce întrebări merită puse și cum recunoști informația bună atunci când toată lumea pare că are o opinie.

Cine este Andrada Câmpean și de ce a ajuns ghid în infertilitate

Mădălina: Andrada, te-am invitat pentru că munca ta este mult mai mult decât un proiect profesional. 

Ai ales să fii liant între cuplurile care caută soluții și un sistem medical greu de descifrat. 

Pentru cei care ne citesc, cine ești tu și cum ai ajuns aici?

‍Andrada: Sunt Andrada Câmpean. În primul rând, sunt femeie, mamă și un om care a trăit nouă ani cu infertilitatea. 

Astăzi am doi copii: primul a venit în urma unei proceduri de fertilizare in vitro, iar al doilea, o surpriză venită natural, chiar când ne pregăteam pentru un nou FIV. 

Tot acest parcurs m-a definit și personal, și profesional.

Contextul meu nu este doar emoțional, ci și medical. 

Am lucrat aproape 10 ani în sistemul medical, în zona analizelor medicale și genetice, unde am coordonat echipe și am fost nevoită să cunosc în profunzime investigațiile, interpretarea lor și legăturile dintre ele. În paralel, eram și pacientă. 

Am văzut sistemul din ambele părți și am simțit, pe pielea mea, cât de fragmentat este drumul infertilității.

În cazul nostru, infertilitatea a avut cauze multifactoriale, așa cum se întâmplă frecvent. Statistic vorbind:

• 40% dintre cazuri țin de femeie
• 40% de bărbat
• 20% sunt cauze combinate
  

La mine a fost vorba despre o rezervă ovariană foarte scăzută și o insuficiență ovariană prematură, cu fond genetic, descoperită târziu. 

Am reușit să obțin sarcina prin FIV, având un AMH de 0,16, la 30 de ani, după aproape doi ani de pregătire atentă: investigații corecte, tratamente personalizate, suplimente potrivite și schimbări reale de stil de viață. 

Și partea masculină a avut nevoie de ajustări.

Toate aceste experiențe m-au făcut să înțeleg un lucru esențial: 

pacienții pleacă adesea din cabinet cu hârtii și termeni pe care nu îi înțeleg. 

Ajung să caute răspunsuri pe Google sau în grupuri, pierzând timp prețios și claritate.

Așa am ales să devin ghid în infertilitate: omul care traduce limbajul medical, leagă specialiștii între ei și creează o strategie clară, personalizată, pentru ca un cuplu să nu se mai simtă singur și pierdut în acest proces.

Ce a lipsit în abordarea medicilor la care a apelat în proces

Mădălina: Privind înapoi la cei nouă ani de încercări, cu tot ce ai învățat între timp, ce ai fi vrut să fie diferit în abordarea specialiștilor la care ai ajuns? 

Mai ales știind că aveai deja acces la sistemul medical.

Andrada: Primii ani au fost, sincer, ani de așteptare. 

Multă presiune socială și foarte puțină direcție medicală reală. 

„Relaxați-vă”, „mergeți în vacanță”, „bea un pahar de vin”, acestea au fost recomandările dominante. 

În acea perioadă, investigațiile au fost minime și făcute doar mie, fără ca partenerul să fie evaluat deloc. 

Asta a fost prima mare lipsă: o abordare de cuplu, nu doar focalizată pe femeie.

A urmat etapa în care am început să caut singură informații. Puneam întrebări, multe întrebări, în fiecare cabinet. 

La acel moment, resursele despre infertilitate erau greu accesibile, mai ales în limba română. 

Am citit mult, am filtrat informația și am înțeles ceva esențial: povestea altora nu este povestea ta. 

Infertilitatea nu se tratează „după rețetă”, ci personalizat.

În cazul meu, lucrurile s-au complicat prin:

• trombofilie majoră,
• pierderi de sarcină (sarcini biochimice),
• mai multe proceduri de inseminare intrauterină,
• evaluări în clinici din țară și din afara ei.
  

Ce mi-a lipsit atunci a fost:

• un plan clar, explicat pas cu pas;
• o coordonare între specialiști;
• cineva care să-mi spună: „acum e momentul să te pregătești” și „acum e momentul să aștepți”.
  

Abia când m-am simțit pregătită fizic, emoțional și informat, am început procesul de fertilizare in vitro, conștientă că există lucruri pe care le pot controla și altele pe care trebuie să le las în mâinile medicilor, și, pentru mine, și în voia lui Dumnezeu.

Infertilitatea la femei si la barbati nu este o rușine: de ce e important să ceri ajutor devreme

Mădălina: Dacă ai putea vorbi tuturor celor care ne aud acum, care ar fi cel mai important lucru pe care ar trebui să-l înțeleagă despre infertilitate?

Andrada: Infertilitatea la femei și infertilitatea la barbati este o boală recunoscută oficial de Organizația Mondială a Sănătății. 

Nu este o rușine, nu este un eșec personal și nu este „în capul tău”. 

Este o afecțiune medicală a sistemului reproductiv, la fel ca orice altă problemă de sănătate care are nevoie de diagnostic, specialiști și tratament.

Una dintre cele mai mari dificultăți este momentul conștientizării.

În clipa în care te adresezi unui specialist în infertilitate, problema devine „reală”,  și tocmai de asta mulți oameni amână. 

Nu suntem educați despre sănătatea reproductivă, despre prezervarea fertilității sau despre impactul bolilor cu transmitere sexuală. 

Am fost crescuți cu ideea că fertilitatea este un dat și că singurul risc este să „rămâi însărcinată”.

Infertilitatea afectează întregul sistem: cuplul, familia extinsă, părinții care își doresc nepoți. 

Din fericire, observ tot mai multă deschidere și acceptare, dar tabuul încă există.

Mesajul meu este simplu și clar: nu mai amâna. 

Primul și cel mai important pas este să te adresezi unui specialist. 

Cu cât faci acest lucru mai devreme, cu atât cresc șansele de diagnostic corect și tratament eficient. 

Vârsta contează, mai ales în cazul femeilor, iar timpul este și el un factor important.

Ce analize trebuie să faci și în ce ordine?

Mădălina: Care sunt primele analize pe care ar trebui să le fac, în ce ordine, și cum pot ieși din confuzia creată de multele recomandări contradictorii?

Andrada: Primul lucru important de spus este că fiecare caz este unic, dar există niște principii generale care te pot ajuta să nu te pierzi pe drum.

Încep intenționat cu partea masculină, pentru că este adesea ignorată, deși 40% din cazurile de infertilitate sunt atribuite bărbatului.

• Virilitatea NU înseamnă fertilitate.
• Investigațiile de bază sunt: spermograma (cantitate) și fragmentarea ADN-ului spermatic (calitate).
• Aceste analize trebuie făcute în centre de reproducere umană asistată (RUA), nu oriunde.

În cazul femeilor, nu mai rămânem în cabinetul unui medic generalist, ci ne adresăm unui specialist, în următoarele cazuri:

• sub 35 de ani, după 1 an de încercări fără succes
• peste 35 de ani, după 6 luni te adresezi direct unui specialist în infertilitate, nu rămâi doar la ginecologul generalist.

Procesul începe cu o anamneză completă: istoric medical, familial, menstrual, sarcini anterioare, intervenții, pierderi de sarcină. 

Pe baza acestui tablou se stabilesc analizele, nu invers.

În linii mari, investigațiile pot include:

• Profil hormonal de bază
• AMH (rezerva ovariană) – extrem de important, indiferent de vârstă
• Screening pentru infecții cu transmitere sexuală (panel extins)
• Evaluare hematologică (ex: trombofilie)
• Evaluare imunologică reproductivă care este din ce în ce mai relevantă în eșecuri de implantare și pierderi de sarcină
  

Un punct esențial: nu lua tratamente „după ureche” sau după ce a funcționat la altcineva.

Fertilitatea nu se tratează cu scheme copiate de pe grupuri. Analizele există tocmai pentru a personaliza tratamentul.

Ordinea corectă nu este „toate deodată”, ci analiză → interpretare → pași adaptați contextului tău.

De ce medicii nu știu să facă împletirile între detalii?

Mădălina: De ce pare că medicii nu leagă informațiile între ele? 

De ce, atunci când mergi la mai mulți specialiști, fiecare vede doar bucata lui și uneori chiar descurajează consultarea altor discipline?

Andrada: Răspunsul este unul simplu, chiar dacă greu de acceptat: sistemul medical este fragmentat, iar timpul petrecut cu pacientul în cabinet este foarte scurt. 

Nu este vorba de lipsă de competență, ci de limitările sistemului.

În infertilitate, nu este suficient un singur specialist. Ai nevoie de o abordare interdisciplinară, care poate include:

• medic de infertilitate
• nutriționist
• psihoterapeut
• specialist în suplimente (naturopat)
  

Spermatogeneza și maturarea ovocitelor se întâmplă cu 90–120 de zile înainte, iar în acest interval poți influența calitatea prin lucruri pe care le controlezi direct:

• alimentație echilibrată
• suplimente corect alese
• mișcare moderată (nu excesivă)
• somn de calitate

Stilul de viață influențează direct hormonii, rezistența la insulină, calitatea ovocitelor și a spermei, atât la femei, cât și la bărbați. 

De exemplu, somnul ajută la reglarea sistemului imunitar și la scăderea testosteronului, lucru esențial inclusiv în sindromul ovarelor polichistice.

Problema nu este că medicii „nu știu”, ci că nu există timp și structură pentru a vedea omul ca întreg.

De aceea este atât de important să existe cineva care să facă legătura între aceste piese și să creeze un plan coerent.

Am 38 de ani, pot să încep investigații de fertilitate? Endometrioza și o posibilă sarcină

Mădălina: Am 38 de ani. Mai are rost să încep investigațiile de fertilitate sau e deja prea târziu? 

Și, într-o notă similară, ce ar trebui să știe o femeie diagnosticată cu endometrioză care își dorește o sarcină?

Andrada: Răspunsul clar este: nu, nu este prea târziu. 

Niciodată nu este prea târziu să începi investigațiile de fertilitate, mai ales în contextul în care medicina reproductivă a evoluat enorm.

La 38 de ani există șanse reale de a obține o sarcină, fie cu material genetic propriu, fie, dacă situația o cere, cu material genetic donat. 

Important este să știi ce opțiuni ai și să pornești la drum informat.

Lucrez în prezent cu paciente de 46 de ani care au sarcini confirmate și au trecut deja de primul trimestru. 

Asta nu înseamnă că drumul e simplu.

Înseamnă că vârsta nu mai este o sentință, ci un factor care trebuie integrat într-un plan personalizat.

În cazul endometriozei, mesajul este la fel de important: da, poți visa la o sarcină. 

Însă este esențial ca, în momentul diagnosticării, să discuți din timp cu un specialist în infertilitate despre prezervarea fertilității. 

De ce? Pentru că intervențiile chirurgicale necesare în multe cazuri de endometrioză pot scădea rezerva ovariană.

Pașii esențiali sunt:

• evaluarea fertilității imediat după diagnostic
• discutarea opțiunilor înainte de orice intervenție chirurgicală
• crearea unui plan clar, adaptat vârstei și contextului tău
  

Endometrioza nu înseamnă „resemnare”. Înseamnă strategie, timp câștigat și decizii informate.

FIV nereușit: ce faci mai departe și cum folosești intuiția corect

‍

Mădălina: Am avut un FIV nereușit. Ce fac acum? 

Încep un nou FIV, schimb clinica, schimb medicul? 

Există ceva concret ce pot face ca să cresc șansele data viitoare?

‍Andrada: Primul lucru important: un FIV nereușit nu înseamnă eșec definitiv. 

Înseamnă, înainte de toate, informație. Știm ce nu a funcționat și avem un punct de plecare pentru următorul pas.

Eu spun mereu așa: cel mai bun medic este medicul cu care reușești. 

Sunt mulți specialiști foarte buni, empatici și implicați, dar contează enorm cum te simți tu în cabinet. 

De aceea, prima întrebare pe care o pun după o consultație este:
– Te-ai simțit în siguranță?
– Ai putut pune întrebări?
– Ai primit răspunsuri clare?

Dacă răspunsul este „da”, nu e obligatoriu să schimbi clinica după un prim FIV nereușit, dacă investigațiile au fost complete și ai încredere în planul propus. 

Poți cere una-două opinii medicale suplimentare, chiar recomand asta, dar fără să ajungi la confuzie.

Mădălina: Și intuiția? Cât de mult contează dacă simt că „ceva nu e în regulă”, chiar dacă pe hârtie totul pare corect?

Andrada: Contează enorm. Intuiția este un semnal foarte fin, dar extrem de valoros. 

Dacă simți că lipsește ceva, că anumite investigații nu au fost făcute sau că nu ai primit explicații suficiente, înseamnă că încrederea nu a fost câștigată pe deplin.

Am văzut cazuri în care femeile au ignorat acest sentiment și au pierdut timp prețios. 

Și am văzut cazuri în care intuiția s-a dovedit corectă: probleme medicale care nu au fost diagnosticate, dezechilibre metabolice sau imunologice descoperite abia mai târziu.

Mesajul meu este acesta: nu te grăbi, dar nici nu ignora ce simți. 

FIV-ul este un proces medical, dar și profund uman. Iar când planul medical și intuiția merg împreună, șansele cresc.

Costuri analize și FIV: la ce să te aștepți și cum știi când schimbi direcția

Mădălina: Cât costă, realist vorbind, un proces complet, analizele de fertilitate și, dacă este nevoie, un FIV? 

Și mai ales, cum știu când e momentul să mă opresc din a încerca?

Andrada: Costurile diferă foarte mult, în funcție de situația fiecărui cuplu. 

Totul pornește de la evaluarea inițială. 

Dacă nu există istoric de pierderi de sarcină, infecții sau alte suspiciuni majore, iar analizele de bază indică deja o cauză clară, investigațiile pot rămâne într-o zonă de costuri mai accesibile.

În schimb, atunci când cauzele nu sunt evidente și trebuie aprofundată zona imunologică, genetică, hematologică sau metabolică, costurile cresc. 

Din păcate, multe dintre analizele cu adevărat relevante nu sunt decontate. Profilul hormonal se poate deconta, dar investigațiile avansate, nu.

Procedura de FIV, la rândul ei, presupune costuri semnificative. În prezent, există programe de sprijin financiar care pot acoperi o parte din cheltuieli (de exemplu, aproximativ 15.000 de lei). 

Nu este suficient pentru întreg procesul, dar poate face diferența dintre „mai aștept” și „încep acum”. 

Iar asta contează, pentru că timpul nu este neutru în fertilitate: rezerva ovariană scade, iar problemele medicale se pot accentua.

Mădălina: Și o întrebare mai grea: cum știu că e momentul să mă opresc?

Andrada: Eu nu spun niciodată unui cuplu „oprește-te”. 

Pentru că în reproducerea asistată există multe opțiuni: cu material genetic propriu, donat, embryoadopție (unde legislația permite), în țară sau în afara ei. 

Decizia nu e medicală, ci profund personală.

Momentul de oprire apare atunci când:

• toate investigațiile au fost făcute,
• au fost cerute mai multe opinii medicale,
• opțiunile existente nu mai sunt aliniate cu valorile tale (de exemplu, nu îți dorești gamet donat).
  

Atunci nu este un eșec. Este o alegere conștientă.

Partenerul nu vrea să-și facă analizele. Cum îl convingi?

Mădălina: O întrebare spusă cu multă grijă și iubire: partenerul meu nu prea vrea să-și facă analizele de fertilitate. 

Cum îl conving că este important?

Andrada: De cele mai multe ori, refuzul vine dintr-o confuzie foarte frecventă: virilitatea este asociată automat cu fertilitatea. 

Însă, cele două nu sunt același lucru. 

Realitatea medicală este clară: aproximativ 40% dintre cazurile de infertilitate sunt atribuite bărbatului. 

Infertilitatea nu este „o problemă de femeie”.

Pentru bărbat, investigațiile de bază sunt puține, clare și non-invazive:

• analiza lichidului seminal (spermogramă + fragmentare);
• analize hormonale;
• analize uzuale precum glicemia și hemoglobina glicozilată, care pot indica dezechilibre ce influențează direct calitatea spermei.
  

Îți dau un exemplu concret: un bărbat aparent „sănătos”, cu analize obișnuite în parametri, avea de fapt dezechilibre glicemice vizibile doar în analizele corecte. 

Corpul dădea semnale, dar ele nu fuseseră investigate.

Ce e important de spus partenerului tău este asta:

• nu este vorba despre vină, ci despre informație.
• analizele sunt doar un pas, nu o etichetă.
• infertilitatea este o problemă de cuplu, gestionată împreună.

Cum îl convingi, concret?

‍Prin implicare comună. 

În munca mea, insist ca ambii parteneri să fie prezenți încă de la prima discuție. 

De multe ori, rezistența vine din lipsă de informație sau din orgoliu. Când cineva din exterior explică lucrurile clar, medical și empatic, orgoliul scade, iar cooperarea crește.

Mesajul cel mai important este simplu: nu faci analize „pentru tine” sau „pentru ea”, ci pentru copilul pe care vi-l doriți amândoi.

Două mituri legate de fertilitatea masculină

Ce poate să facă un bărbat care își dorește să fie tată

Mădălina: Dincolo de mitul clasic „dacă nu apare copilul, sigur e vina ei”, care sunt două mituri frecvente despre fertilitatea masculină care fac mai mult rău decât bine?

Andrada: Primul și cel mai des întâlnit mit este acesta: dacă ești viril, ești și fertil. 

Nu este adevărat. 

Virilitatea ține de funcția sexuală, fertilitatea ține de calitatea și cantitatea spermatozoizilor. Sunt lucruri diferite, dar adesea confundate.

Al doilea mit este legat de sport: ideea că mult sport egal fertilitate garantată. 

Mișcarea ajută, da, dar doar în echilibru. 

Sportul de performanță, suprasolicitarea, antrenamentele intense și mai ales administrarea de steroizi sau alte substanțe pot afecta serios fertilitatea masculină. Excesul dăunează, inclusiv aici.

Mădălina: Ce poate face concret un bărbat care își dorește să devină tată, chiar dacă nu știe că ar avea vreo problemă, dar vrea să se pregătească din timp?

Andrada: Cel mai important lucru este să nu aștepte momentul „când apare problema”. 

Îți dau un exemplu: un cuplu tânăr, proaspăt căsătorit, care nu își dorea copii imediat, ci peste câțiva ani.

Au ales să verifice din timp. În urma investigațiilor, la el s-a descoperit un varicocel bilateral, care necesita intervenție chirurgicală.

Pentru că au aflat din timp, am putut construi un plan: investigații, intervenție, perioadă de recuperare, ajustări de stil de viață. 

Totul adaptat obiectivului lor, nu în grabă, nu sub presiune.

Asta poate face un bărbat care își dorește să fie tată:

• să-și facă analizele de bază,
• să ceară o evaluare corectă,
• să își ajusteze stilul de viață,
• să gândească pe termen mediu și lung.
  

Pregătirea începe cu informația. Și cu asumarea rolului tău în acest proces, de la început.

Prevenție în fertilitate: analize utile pentru un cuplu responsabil

Mădălina: De multe ori, despre fertilitate vorbesc cuplurile care au încercat deja și nu a apărut sarcina. 

Dar mi se pare un act de maturitate ca un cuplu să aibă această conversație cu 2–3 ani înainte de a spune „ne dorim un copil”. 

Pentru un cuplu conștient și responsabil care nu a încercat încă, de unde începe? 

Ce analize ar fi utile, ca să existe liniște și claritate?

Andrada: Realitatea este că prevenția în fertilitate este încă rar practicată. 

De aceea, majoritatea cuplurilor ajung la mine abia după ce au trecut prin pierderi, tratamente sau proceduri. 

Tocmai din acest motiv am creat eBook-ul Dincolo de infertilitate: un instrument care explică pașii, opțiunile și logica din spatele investigațiilor, înainte să ajungi în punctul de criză.

Nu aș vrea să dau o listă fixă de analize „pentru toată lumea”. 

De ce? 

Pentru că văd prea des oameni care își fac analize după recomandări din grupuri, în zile greșite ale ciclului, fără interpretare, și ajung cu zeci de pagini de rezultate care nu spun nimic clar. 

Asta înseamnă timp pierdut, bani cheltuiți și multă confuzie.

Primul pas real pentru un cuplu responsabil este înțelegerea contextului propriu: istoric personal, istoric familial, stil de viață. 

Abia apoi vin analizele, alese corect și făcute la momentul potrivit.

De exemplu, progesteronul are valori complet diferite în funcție de ziua ciclului, iar ovulația nu se confirmă corect doar cu teste făcute acasă, mai ales în cazul ovarului polichistic.

Responsabilitatea începe cu structură, nu cu liste luate de pe internet.

3 pași simpli pe care îi poți face dacă te confrunți cu infertilitatea

Mădălina: Ne apropiem de final și aș vrea să rămână ceva foarte clar și aplicabil pentru cei care ne ascultă și care „încearcă să rămână însărcinați și nu s-a întâmplat până acum”. 

Fără teorie multă. Trei lucruri concrete. 

Știm deja: e-book-ul tău este un prim pas esențial și am pus link către el.

Care ar fi pasul doi?

Andrada: Al doilea pas este să te expui constant la informație corectă. 

Să urmărești resurse specializate, să citești, să asculți, să înțelegi ce înseamnă infertilitatea ca proces medical. 

Nu pentru a te supraîncărca, ci pentru a avea un minim de structură.

Când știi ce întrebări să pui, nu mai ești pierdut în cabinetul medical și nu mai ieși cu senzația că „nu ai înțeles nimic”.

Mădălina: Perfect. Avem deci informația structurată și resursele tale. 

Care este al treilea lucru?

Andrada: Să ceri o a doua opinie înainte de decizii majore. 

Indiferent că vorbim despre IUI, FIV, testare genetică a embrionilor sau tehnici suplimentare pentru infertilitatea masculină. 

Nu merge orbește într-un proces doar pentru că „așa ți s-a spus”. 

O a doua opinie nu înseamnă lipsă de respect față de medic, ci grijă față de tine.

Când intri informat într-un proces, câștigi claritate și liniște. 

Nu garanția reușitei, ci capacitatea de a înțelege ce se întâmplă. 

Iar dacă apare un eșec, nu te pierzi în vină sau confuzie, ci știi ce nu a funcționat și ce poți ajusta mai departe. 

Asta schimbă complet felul în care trăiești acest drum.

Primele 3 întrebări de adresat ginecologului

Mădălina: În contexte medicale sensibile, cum este fertilitatea, una dintre cele mai grele emoții este cea de „nu înțeleg nimic”. 

Ajungi să iei decizii pentru corpul tău dintr-un loc de confuzie și vulnerabilitate. 

De aceea mi se pare esențial să fim mai împuterniciți ca pacienți. 

Andrada, dacă ești într-un cuplu care a încercat să obțină o sarcină și nu s-a întâmplat, care sunt primele trei întrebări pe care să le adresezi ginecologului, ca să ai o conversație clară și sănătoasă?

Andrada: În primul rând, e important să știi că infertilitatea te pune într-o stare de vulnerabilitate în care e foarte ușor să crezi orice. 

De aceea, întrebările potrivite contează enorm.

1. Ce analize îmi pot spune unde mă aflu acum din punct de vedere al fertilității și cât timp mai am la dispoziție?
   Aici intră discuția despre rezervă ovariană, hormoni și contextul tău personal.
   
2. Cum funcționează fereastra fertilă în cazul meu și cât de des ar trebui să avem contacte neprotejate?
   Ovulația nu se urmărește corect cu aplicații, iar frecvența contactelor contează atât pentru femeie, cât și pentru bărbat.
   
3. Având în vedere vârsta și perioada de încercări, este momentul să mă adresez unui specialist în infertilitate?
   Aceasta este o întrebare extrem de importantă. Cu cât ajungi mai devreme la specialistul potrivit, cu atât ai mai multe opțiuni.
   

Aceste întrebări te ajută să rămâi prezent, informat și implicat în propriul proces.

Dacă ai ajuns până aici, sper că ai rămas cu ceva mai prețios decât o listă de analize: cu un pic de ordine în minte. 

Pentru că, în drumul ăsta, uneori cel mai greu nu e procedura în sine, ci senzația că nu știi ce urmează și că trebuie să te descurci singur(ă).

Andrada Câmpean exact asta face bine: te ajută să pui cap la cap informațiile, să înțelegi ce se întâmplă și să-ți faci un plan cu mai multă claritate.

Dacă vrei să rămâi aproape de munca ei și să înveți din explicațiile pe care le oferă constant, o găsești pe paginile ei de social media (Instagram/Facebook/TikTok), unde vorbește deschis și pe înțeles despre fertilitate și infertilitate.

Iar dacă simți că articolul ăsta ar putea ajuta pe cineva drag, dă-l mai departe, poate ajuta pe cineva care are mare nevoie să-l citească în acest moment.

Acest articol este inspirat din episodul 161 din podcastul Thinking Made Visible, pe care-l poți asculta în Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.